Povestea insulei tale!

O poveste de Paşti!

Aici puteţi posta poveștile pe care doriţi să le înscrieţi în concursul nostru!
De asemenea, postările vor fi ascunse până la finalizarea concursului.

Așteptăm părerile voastre aici.

Bun Bun Bun,
Deci foca, fara deci, tre' sa cautam ceva specific sarbatorii. Reteta e simpla foca: se iau 2-3 bucati exploratorix, se bat bine timp de 3min, 1ora, 4 ore depinde de cat de pufosi vrei sa fie, stai nitel si astepti sa creasca. Intre timp poti sa te gandesti la culori, ai o multime la dispozitie, mai exact 3: albastru ( asa, ca de fier ), gri (cam cum este carbunele, stii tu ) si maro ( exact cum este cuprul ). Dupa ce ai ales tot, ia ghici foca ce iese ?
Aproape ai zice fier, carbune si cupru, nu ? Gresit, foca, dar te mai las sa te gandesti

Uite, Uite iti dau o ghicitoare. raspunsul este "auo"

nume in joc: marcusyon

Un regat indepartat.
The Settlers Online.



Atunci cand s-au impartit insulele,Periam,fiul unui vanzator necunoscut a avut de ales intre doua mari asezari.Fie la vest,fie la est,taramul nu era unul tocmai prielnic unui trai linistit dat fiind faptul ca amandoua erau inconjurate de multe tabere de talhari,insa ziua cea mare sosi,si-asa ca Periam cel ce nu demult atat de sarac,acum avand ocazia de a fi stapan pe un intreg pamant,si asta datorita marelui Bra' cuceritorul...,alese catre vest,acolo unde soarele parca era mai fericit ca niciodata.Tatal sau il uramase si impreuna au decis ca fiecare om din tinut sa duca o viata plina de dragoste,armonie si fericire,si doar muncind,niciodata sa nu mai aiba lipsuri.totul a inceput incet si chibzuit,Periam a pus mana si-a muncit cot la cot cu tatal sau si inca vre-o doi trei oameni ce le-au cutreierat pamantul.impreuna au reusit sa puna bazele unei primarii,una speciala,doar era locul unde avea sa-si petreaca marea parte a timpului de-acum incolo.Incet incet s-au creat si locuri de munca,respectiv,ferme,mori,brutarii,cabane vanatori,macelari si multe altele,toate aceste lucruri avand ca si consecinta un singul lucru,trai prielnic si zvon in toate colturile lumii.Au sosit tot mai multi colonisti,si-au adus familiile si au cerut drept de sedere.Resedintele nobiliare aveau sa se infiinteze si toata lumea era in extaz,pana intr-o zi cand Ogrite,liderul unei temute bande de talhari,a dat navala cu armata sa in tinutul lui Periam.O lupta crancena s-a dat,si multe lucruri s-au furat!,s-a luat faina,grau si apa,s-a luat si materialul de constructie,s-a luat cam tot,iar lumea n-a mai fost la fel.Tatal tanarului conducator,tinand din inama discurs,a reusit sa-si reuneasca poporul,si-au inceput de-ndata sa puna bazele unei cazarme,in care aveau sa fie instruiti mai multi colonisti pentru apararea tuturor.Incepeau sa apara tot felul de turnatorii,ca cea de cupru sau de fie,sa apara mestesugari de tot felul,de arcuri de tot soiul,de arme din bronz orin din otel sau fier,iar cu o inima de leu si-un suport total,doar impreuna au alungat pe-al poporului talhar.Si multe lupte s-au mai dus si multi netrebnici au invins,iar taramul e si azi aici si se dezvolta pentru toti cei mici!.

semnat : GSR03 the settlers Online.

Pe vremuri,cand fiecare rege avea cate o insula,regele nostru Richard,si-a ales o insula mai mica dar plina de aventuri.S-a dus acolo cu familia lui si au pus de o colonizare,au inceput cu primaria insulei si au continuat sa-si dezvolte propia lor colonie.Incet,incet au aparut lanuri cu graul cu o culoare de aur si ferme cu oameni muncitori.Moriile de vant au aparut si ele pentru a face faina,brutaria s-a construit si ea pentru ca oamenii sa aiba ce sa manance.Taietorii de pin s-au ridicat,padurarii au inceput sa planteze si gaterele sa taie copacii,mine de cupru s-au descoperit.Oamenii au inceput s-o duca bine,foarte bine dar era ceva ce ii deranja,spatiul.Regele Richard nu mai avea spatiu pentru a construi si alte fabrici si furnale.A angajat un explorator pentru a explora toata insula.A fost chiar cum a crezut,insula plina de tahlari si golani cu haite de caini turbati.Regele Richard sa hotarat sa construiasca o cazarma,acolo au fost instruiti in continuu colonistii insulei pentru a putea trai si mai bine.Arcasi,soldati,militieni,cavaleri au aparut,si au inceput razboiul pentru insula.
Regele nostru avea tatal pe moarte.Intr-o zi ,el stia ca tatal lui va muri,si nu voia asta.Cand Richard a plecat cu generalii si infanteria la lupta,tatal lui s-a imbonlavit grav,dar Richard nu era acolo sa stea langa el,el era plecat spre o posibila moarte doar ca insula lui sa fie un loc bun de trait.Tatal lui a murit,iar Richard a fost distrus,nu mai dormea, nu manca… Intr-o zi frumoasa,cu soarele mai calduros ca niciodata cand el era in cortul lui a vazut o fata,a strigat-o iar ea a fugit,el s-a dus dupa ea alergand si a prins-o.Cand s-a uitat in ochii ei si-a dat seama ca a fost dragoste la prima vedere,a luat-o in brate si a dus-o in imparatia lui.Fata era mai modesta,nu mai vazuse asa ceva niciodata.Pentru Richard acea fata insemna totul,avea ochii de un albastru superb si parul de un blond ca si aurul.S-au hotarat si au pus de o nunta,toata imparatia a fost invitata si s-a mancat si baut pana-n zori.Richard a continuat razboiul contra talharilor,dar asta dureaza si este nevoie de rabdare.Intre timp,la castel,frumoasa lui regina Diana dadea viata unui prunc.Richard cand a primit scrisoarea de la regina lui s-a dus imediat la imparatia lui sa-si vada copilul mult dorit.Era un baietel cu ochii negrii si cu parul de aur.Richard si-a dat seama atunci ca razboiul nu mai are sens,a adus toata armata acasa si a negociat cu toti talharii sa plece de pe insula in schimbul unor bunuri de mare valoare.Richard,Diana si micul Rares traiesc si acum,si se gandesc ce s-ar fi intamplat daca nu s-ar fi intalnit.Insula lor e intr-o continua prosperitate si si-ar fi dorit sa fim si noi acolo,dar asta nu se poate.

Semnat cu drag de :IhateAndrey

Poveștile înscrise până acum în concurs sunt minunate, însă vă rog să citiți cu mai multă atenție Regulamentul concursului:

”Te bucură sărbătoarea Paștelui? Cu puțină imaginație, aproape că îi poți vedea pe coloniștii tăi făcând ultimele pregătiri în casele lor și pe insulă, pentru a întâmpina aceasta Sărbătoare luminată! Cum se pregătește primarul pentru acest eveniment? Cum s-au umplut străzile de mirosul îmbietor al cozonacilor?”

Povestea trebuie să se refere la pregătirile de Paști care au loc pe insulă și la cum are loc această Sărbătoare în rândul coloniștilor!

Cât mai multă inspirație vă doresc!

Pregatiri de Paste pe insula lui killerhawk
de killerhawk

Pe insula lui killerhawk,colonistii muncitori incep pregatirile de Paste.Mestesugarii de arme si turnatoriile se opresc timp de o ora pe zi pentru a lucra la scena festivalului de Paste.Brutariile sunt pline de paine asa ca toti brutarii strang provizii pentru a face cozonaci.Chiar si soldatii din armata se implica in aceasta veselie.Ei se lupta in aventrui pentru a aduce muncitorilor provizii si materiale pentru pregatiri.
In aerul de pe insula se simte frumosul parfum al primelor straturi de flori de anul acesta.Lumina patrunde fara frica in resedintel;e colonistilor,facandu-i sa zambeasca.Pastele bate la usa si toti colonistii sunt pregatiti sa il primeasca cu inima deschisa.Ei lucreaza cu bucurie pentru ca vor sa impodobeasca insula pentru un festival de Paste.Aici vor fi invitati colonisti de pe mai multe insule si toti vor sarbatorii Invierea Domnului ciocnind oua rosii si mancand cozonaci.Chiar si copii sunt foarte ocupati.Micii colonisti se pregatesc de o reprezentatie pe scena festivalului.
Asa isi petrec acesti colonisti zilele pana la Paste,pregatind totul cu zabmetul pe buze.

La inceput a fost ziua indragostitilor. Dar cum si iubirea trece, am cautat altceva pentru timpul liber pe marele internet. O reclama mi-a atras atentia: Settlers (imi aminteam de varianta pentru PC) , server .RO .
Nume jucator - Promia
Si acum povestea...
O zi frumoasa si insorita era cand barca a lovit nisipul fin al plajei. Ajunsesem pe tarmul de sud-vest al unei insule. Cativa munti la vest, paduri dese la est... dar stai, chiar in fata se vede o casa. Grabesc pasul. Nu m-am inselat, e chiar o casa, cu cateva magazii de-o parte si de alta.
Si inainte de a ajunge langa ea un om imi iese in intampinare. Era micut de statura, cu un pantece mare; barba ii era incaruntita inainte de vreme, avea o fata joviala iar motul din mijlocul fruntii ii dadea un aer hazliu.
- Cum te numesti? M-a intrebat.
- Numele meu este Promia.
- Eu sunt Blue Byte, sigur ai auzit de mine, sunt un navigator celebru ajuns pe aceste meleaguri. Ei bine, Promia, de ce ai venit aici?
- Vreau sa intemeiez o colonie. Vreau sa o fac prospera iar gloria si faima mea sa fie cunoscute in intregul ahipelag. Ce zici, BB, se poate in acest loc?
- Insula e potrivita pentru colonisti si e bogata in resurse. Incepe prin a taia lemne din paduri si prin a scoate piatra din munti. Sunt sigur ca vestea se va raspandi si tot mai multi colonisti vor veni ca sa ajute la ridicarea coloniei.
Si astfel trecut-au saptamani...
- BB, am primit ouale pe care mi le-ai pregatit.
- Daaa, sper ca a fost o surpriza frumoasa.
- Bineinteles, dar sa stii ca nici eu nu am stat degeaba, am vazut ca turmele fermierilor au miei frumosi, ba chiar si vanatorii spuneau ca sunt mai multi iepuri in padure ca niciodata. Iar berarii se lauda cu o bautura excelenta. O sa putem pregati o masa imbelsugata, ca doar fiecare colonist trebuie sa se bucure de Paste.
- Promia... nu uiti ceva?
- Hmm, si eu care vroiam sa fie surpriza! Acum, daca tot intrebi... nu,nu am uitat. Maestrul brutar din Cetatea Ubisoft este deja pe insula. Si sa stii ca nu degeaba e renumit. Sub conducerea lui toate brutariile produc dublu in aceste zile. Si ce mai cozonaci, ai crede ca sunt pictati pe panza... noroc cu mirosul, care te incredinteaza ca sunt adevarati.
- Gata Promia, ca imi aduc aminte de cozonacii de anul trecut si deja imi lasa gura apa (imi spuse el, zambind ca si de obicei si trecandu-si mana pe la chimir intr-un gest elocvent). Stii doar ca oamenii harnici trebuiesc rasplatiti.
- Atunci nu-mi mai ramane decat sa anunt toti colonistii ca Pastile sunt aproape, ca toti sunt invitati la acest festin si ca fiecare trebuie sa-si curete casa si sufletul pentru o sarbatoare asa de mare.
Dupa cateva zile...
- BB, te cautam... nu te-am mai vazut de la masa de Paste de la primarie. Hai ca nu-ti mai aduc aminte ca iar iti ploua-n gura. Iata, colonia noastra prospera. Am batut talharii ce nu ne lasau la muntii cu fier si cu carbune, am alungat-o pe Mary cea salbatica si am facut mine de aur in tinutul terorizat de ea, acum, ce mai urmeaza?
- Promia, spuneai ca vrei faima si glorie. Ai reusit in scurt timp sa ridici colonia, acum, e timpul pentru aventura. Porneste in cautarea Craniului pierdut! Aventureaza-te pe insula Cavalerilor negrii! Eu voi veghea ca insula ta sa fie ferita de farmecele vrajitoarei din mlastina, iar tu te vei intoarce din aventuri cu corabiile pline de resurse. Iar cei ce te-au urmat vor povesti tuturor: Cel mai mare Settlers (colonist) e Promia! A carui faima e cunoscuta acum pe toate insulele.

Iar intre doua aventuri, vom ciocni cateva oua vopsite la eventul de Paste si vom astepta cu mult interes viitoarele evenimente pe care joviala noastra gazda, Blue Byte, ni le pregateste.

Cavalerii Dreptatii


In ziua in care s-a topit zapada pe insula de acasa, toti s-au strans cu mic cu mare sa se pregateasca de primavara… Au plantat ronduri cu flori albastre de nu ma uita, trandafiri rosii ca sangele… au sapat fantani noi, au semanat campuri de grane, si-au renovat resedintele si le-au mai ridicat un nivel spre soarele ce rasare in fiecare zi indemnandu-i la zambet si voie-buna. Si pentru ca multi dintre ei voiau sa-si dezmorteasca oasele dupa lunga iarna ce tocmai trecuse s-au strans in curtea baracii si au inceput antrenamentele: toti cavalerii unu si unu – cu arme care mai de care mai noi si mai stralucitoare… Si cand totul a fost pus la punct, toti colonistii au fost indreptati catre treburile lor, au inceput jocurile primaverii: vanatoarea de oua vopsite, ascunse pe insulele primaverii de nazdravanul iepuras de Paste…
Lordul comandant, dupa ce a auzit zvonurile cu locurile in care se gasesc aceste minunate oua, atat de valoroase, si-a luat cosurile de surcele facute de colonistii harnici si a purces spre insulele primaverii si a adunat tot ce a putut aduna. Apoi, cu cosurile pline, s-a dus spre negustorii de minunatii si a facut schimburi avantajoase pentru ca pe insula de acasa sa apara noi resedinte plutitoare pentru mai multi colonisti, mori de apa pentru ca fiecare brutarie si berarie sa aibe destula apa ca sa produca non-stop. Si nu in ultimul rand a adus acasa inca un general, mai viteaz si mai puternic, mai charismatic si mai rapid, un generalul trecut prin foc si sabie care conduce o armata de razboinici veterani pentru a putea cuceri insule si a putea pleca in aventuri din care sa aduca spre casa alte bogatii pentru cei care muncesc cu drag sa ridice faima cavalerilor dreptatii peste hotare…
Si dupa toate acestea, au asteptat impreuna cu toti Cavalerii Dreptatii sa se ridice lumina sarbatorilor pascale spre cerul instelat: Toti pentru unul si unul pentru toti!!! Cavalerii Dreptatii mereu in ajutor...

Lord commandant: Sparky – breasla Cavalerii Dreptatii

Intr-o zi doi iepurasi mergeau spre cuiburile lor din limanul cu stejari unde erau multi colonisti lucrand din zori la cel mai mare si mai frumos oras de pe planeta.Si tot mergand cei doi iepurasi dau peste niste padurari de pini care duceai lemn sa faca scandura pt cabanutele ce urmau sa se construiasca.Mergand ei si tot mergand dintro data vad o primarie frumoasa si mare unde lucrau sute de colonisti la cel mai mare si mai indragit ors de pe planeta pe nume The Settlers un nume frumos si adorat de toti muncitori. Acolo ei sau oprit sa ajute la construirea orasului si au ramas mana dreapta a regelui.Asa cei doi iepurasi au inbatranit bucurosi ca au reusit sa construiasca un oras minunat si plin de aventuri in care ori ce om ar intra sar bucura si nu sar mai desparti de acesta.raresrar2

]Intr-o zi doi iepurasi mergeau spre cuiburile lor din limanul cu stejari unde erau multi colonisti lucrand din zori la cel mai mare si mai frumos oras de pe planeta.Si tot mergand cei doi iepurasi dau peste niste padurari de pini care duceai lemn sa faca scandura pt cabanutele ce urmau sa se construiasca.Mergand ei si tot mergand dintro data vad o primarie frumoasa si mare unde lucrau sute de colonisti la cel mai mare si mai indragit ors de pe planeta pe nume The Settlers un nume frumos si adorat de toti muncitori. Acolo ei sau oprit sa ajute la construirea orasului si au ramas mana dreapta a regelui.Asa cei doi iepurasi au inbatranit bucurosi ca au reusit sa construiasca un oras minunat si plin de aventuri in care ori ce om ar intra sar bucura si nu sar mai desparti de acesta.raresrar2

Undeva departe pe o insula isorita plina de verdeata cu luminisuri si animale pasnice .Un grup de colonisti harnici si priceputi sau apucat sa colonizeze aceasta frumoasa insula creind un adevarat paradis .Timpu trecu si colonisti nostri harnici si priceputi in toate cele, dezvolta aceasta insula cu diferite cladiri,case frumoase, lanuri manoase,ferme,cariere , mine cu diferite minereuri cre de care mai pretioase,fabrici,turnatori si topitorisi, cazarma unde se instruesc soldati de diferite ranguri pentru fugarirea tilharilor si apararea insulei de raufacatori care au incercat sa distruga acest frumos peisaj ne amenajindul si lasindul sa se degradeze . Insa acest lucru nu a fost acceptat de colonisti nostri alungindui de pe insula si redind acesteia adevarata ei fata muncind din greu luptind si trudind pe fiecare bucatica din acest tinut .Aliindu-se cu alte insule in BREZLE pentru a face comert si sa se ajute reciproc .In acest tinut misterios se apropie o mare sarbatoare si cu iz religios care ii binedispune atit pe oameni cit si pe autoritati . Primaru alaturi de locuitori si muncitori insulei infrumuseteaza cladirile, casele ,drumurile si cele mai indepartate poteci ale insulei cu ghirlande de flori frumos mirositoare ce schimba aspectul si mirosul insulei pentru aceasta mare sarbatoare.Locuitori acestei insule se pregatesc de aceasta sarbatoare cu curarenie diferite feluri de mincare, prajituri, cozonaci,oua rosi si de mai multe culori ,dind un miros inbietor cu iz de sarbatoare in tot tinutu .Pregatirile se apropie de sfirsit deoarece sarbatoarea se grabeste sa se astearna peste acest frumos loc iar locuitori acestui tinut va transmite un calduros PASTE FERICIT!! si un ... HRISTOS A INVIAT!!!

Insula lui Periam!
the Settlers Online.

Periam,fiul unui negustor,un bun explorator de altfel,primeste-n dar de la marele Ogrite,inteleptul si cuceritorul multor asezari,un tinut,sa fie doar al sau,sa traiasca-n armonie alaturi de tatal sau ce-l crescuse cu atata truda dupa ce mama ii murise cu anii in urma din cauza unor indivizi necunoscuti ce doreau de la ea monede,si pentru ca nu avea a fost sentinta finala.Trecatorii se minunau cu totii la cat de tanar e acest baiat si e acum ajuns conducator.Privind in sufletul sau,cu totii au zarit o inima mare,parca de leu si neinfricata,si de-ndata au cerut drept de sedere.Mana de la mana au pus Periam si tatal sau,iar cu ajutorul unor oameni ce-si cautau inca un loc prielnic pentru familiile lor,au cladit o primarie,aceasta avea sa fie una fastuasa,doar era locul unde tanarul nostru va sta timp indelungat.Incet incet au aparut si primele locuri de munca,un exemplu ar fi carierele de piatra ori de marmura,ferme,mori si alte cele,iar pe parcurs din ce in ce mai multe,multe cabane vanator,macelarii,turnatorii,ce pot sa zic,un mic festin in paradis!,e prea frumos,parca-i un vis,si cum nicicand nu poate fi perfect,a aparut primul defect.Bra' sau "cel nemilos",cu'a sa banda de talhari,da navala in tinut si in cateva minute,risipi o munca asidua.Neajutorati,oamenii au cedat,slugi au devenit,dar el nu s-a lasat,e Periam clar de el e vorba,si pe-nserat,a dat navala-n cortul lui Afat,fiul lui Bra,si dintr-o lovitura simpla de cutit,nicicand s-a ridicat.Zarva mare s-a facut,si de frica n-au crezut,ca-i vorba de-un simplu om ca fiind partas la o asemenea grozavie,gandeau talharii,si-au plecat.Insula era pustie,pestele si painea s-a furat,carnea si carnatii s-au stricat,nimic bun nu s-antamplat.Un discurs frumos tinut de tatal lui Periam,a reusit sa adune laolalta toti oamenii si incurajati de reusita,au pus bazele primei cazarme,unde s-au instruit toti colonistii,si de acum aveau sa fie ei ce doreau a cucerii si razbuna toate umilintele traite.Asa s-a si-ntamplat,taramul lor n-a mai fost calcat,mai ales de oameni ca si Afat,si tot ce-a fost frumos candva,acum,ei bine da! reinvia!.Acest tinut e si acum,el se dezvolta pentru toti cei care,nu au doar un suflet mare,si si o inima de leu,asa cum Periam are!.




semnat: GSR03 the Settlers Online

Povestea Sarbatori de Paste .
http://static.cdn.ubi.com/0034/archi...egg_header.png

A fost o data un Iepuras care iubea atat de mult sarbatoarea de paste incat livra oua de Paste numai in zonele in care unde erea multa prosperitate , unde mestesugari fabricau unelte , marmura si multe altele . Un iepuras care vroia ca munca depusa sa fie rasplatita . Iepurasul settlers venise pe insula primarului ekke pentru al rasplati pentru munca depusa si pentru al ajuta sa pregateasca o mare sarbatoare . Sarbatoarea Pastelui !!

Primarul orasului ekke erea foarte fericit de cum mergea treaba pe insula lui , totul erea o armonie . Impreuna cu ierpuarsul au pus la cale o mare petrecere cu multe oua , mancare si distractie . Acestia mai aveam de pregatit doar primaria ca locatie pentru petrecere , trebuia impodobita si nu aveau ajutor. Nu aveau timp sa termine toata pregatirea pana la petrecere de acea au trimis o scrisoare catre " breasla" si sa`u apucat de treaba . Dupa un timp Liderul breslei a fost foarte fericit de idea primarului ekke pentru petrecere si sa oferit sa ii ajute cu pregatirea.

Fericirea pastelui este peste toata insula .

Colonistii plini de armonie se pregatesc in casele lor de sarbatoarea pastelui . Mirosul imbietor de cozonac cald se plimba adiat de vand pe insula . Asteptand cu drag marea sarbatoare de paste , coloniisti se bucura de aceasta armonie , familile sau reunit pentru aceasta frumoasa sarbatoare .

A venit si sarbatoarea pastelui.

Toata lumea de pe insula settlers sa strans in fata primarii. Primarul ekke erea foarte bucuros vazand atatia colonistii p
lini de viata si de aromnie , famili unite si copii bucurosi.
Primarul ekke a anuntat ca petrecerea sarbatori de paste va avea loc la primarie si a anuntat prezenta " iepurasului settelrs " si pe "membri breslei" care au impartit tuturor colonistilor oua rosi si cozonac cald . Toata lumea erea foarte fericita.

Primarul a tinut sa faca un anunt pentru toti colonisti : Fie ca spiritul Sfant al Sarbatorilor de Paste sa va lumineze sufletele si casele! Dumnezeu sa va binecuvanteze , sa va ocroteasca si sa aibe grija de insula Settlers !

Dupa acest anunt toata lumea sa bucurat de spusele primarului , sau bucurat pentru el si pentru ca insula este unita. Petrecerea a continuat , iepurasul a sarbatorit impreunsa cu colonisti , mancand oua , cozonac si distranduse alaturi de cei dragi.

Paste fericit !

Din uşa Manastirii de Calugari se deschide o străduţă ca o alee până în capatul sectorului 1, iar în intersecţia asta mică, pe locul unei Mori de apa, demolată anul trecut, primăria a ridicat un monument. Este vorba despre un Iepure de marmură, lustruit bine şi proţăpit pe un mic postament cubic, de piatra.

Sett, un colonist, l-a văzut chiar de pe când era construit cu efort şi probabil că a fost primul care a venit să-l cerceteze de aproape. Pe o tăbliţă de fier era scris numele lucrării: Raving Rabbid. S-a uitat îndelung la statuia ciudată, care părea rămasă de la o cariera de marmura . De ce era pusă acolo, ce eveniment însemnat trebuia să amintească? Nu putea să-şi dea seama. I-a mai aruncat apoi câte o privire, de la fereastra resedintei sale, încercând să-i pătrundă misterul, însă fără succes.

Într-o dimineaţă s-a trezit fulgerat de-o idee. A coborât din nou în stradă, iar în lumina de aprilie i s-a părut că el însuşi ar putea să-i dea o valoare blocului săpunos, lângă care nu văzuse încă pe nimeni oprindu-se. Şi-a luat o unealta, iar în mai puţin de un sfert de ceas a acoperit cu litere mici monumentul. Mai întâi a scris titlul: "Aici zace comoara Tradatorilor." Apoi, ceva mai mic, a rotunjit cu grijă şi celelalte litere: "Într-un text al soldatilor ce au suporavietuit aventurii, se spune că se va naşte un colonist, care-şi va scrie o dorinţă pe o bucata de harta, va fi o dorinţă oarecare. Apoi colonistul o va îngropa exact în acest loc. În Săptămâna Luminată, a anului 2013, toate străzile de pe insula vor fi acoperite de aurul Tradatorilor, iar la trei zile după aceea, dorinţa colonistului se va împlini."

Sett era foarte mulţumit de ideea care-i venise.
De la fereastra resedintei lui putea ţine sub supraveghere toată intersecţia.

Mai întâi locuitorii insulei s-au oprit să citească textul, în special cei care treceau pe-acolo spre Manastirea de Calugari. Se apropia Paştele, iar printre Resedintele nobile de pe mica stradă, se strecurau prin ceaţa dimineţii o mare parte din colonistii insulei. Ajungeau în intersecţie şi dădeau cu ochii nu atât bucatii de marmură, cât textului, pe care îl citeau din curiozitate ori din neglijenţă, gândindu-se apoi la el până când intrau pe poarta Manastirii. Apoi, câte unul se întorcea plin de gânduri şi îngropa discret bucata de harta lângă statuia Primăriei.

Sett aduna imaginile vazute de el si viseaza la o carte care să cutremure insula, o poveste despre fraierii care începeau să îngenuncheze mai degrabă în faţa iepuroiului din răscruce decât în Manastire.

De Joimari se adunase atâtea bucati de harta că s-ar fi putut cumpara chiar si o cutie misterioasa de aventuri. Mâini întreprinzătoare au adus pietre şi scânduri, sub care stăteau tescuite bucatile de harta ale colonistilor de pe toata insula . Iar în Vinerea Patimilor au început să curgă şi din alte zone. Căci vineri seara, în intersecţia monumentului, pe care acum oricine îl numea Iepurele Comorii, imediat ,au şi început să se verse grupuri de colonisti, care păreau coborâţi dintr-o corabie, în special elevi de la Scoala sateasca, puşi pe distracţii, dar care odată sosiţi în intersecţie, citeau surâzând scurtul mesaj al lui Sett şi un dor pitit de multă vreme îi cuprindea. Puţini dintre cei ajunşi până aici se abţineau să nu-şi scrie dorinţa pe o bucăţică de harta, pe care s-o ingroape apoi. Nu era vorba doar despre dorinţa de-a găsi comoara Tradatorilor, ci şi de imboldul aburit de a lua parte la dorinţa celorlalţi.

În Noaptea de Înviere lumea a venit să ia Lumină din poarta Manastirii de calugari, dar, la plecare, fiecare s-a oprit o clipă şi lângă Iepurele de marmură..

Zilele Paştelui s-au scurs iar, de la fereastra lui, Sett a văzut feţe şi spinări de colonisti care îşi puseseră nădejdea în textul scris cu uneltele de catre el. Bineînţeles, toată lumea ştia că era opera unei mâni oarecare. Primăria chiar ameninţase că va cere despăgubiri pentru distrugerea monumentului.

Dar acestea erau fapte secundare. Colonistii veneau la Iepurele Comorii pentru că fuseseră printre primii ei descoperitori. Veneau să-i vadă pe ceilalţi şi să simtă gustul unei fericiri spre care tânjeşte orice suflet omenesc: bucuria exploratorilor.

Sett adunase suficient material pentru carte. Şi în timp ce aduna bucăţelele care i se păruseră mai apetisante, ferestrele se zguduiră lovite pe neaşteptate de stropii unei ploi hotărâte. Străzile plumburii adunaseră deja pârâiaşe galbene. Sett întinse mâna şi văzu cum i se adună în podul palmei stropi aurii. Era o ploaie repezită, de vară, luminoasă şi stranie, căci din culmile albastre ale cerului ploua cu minereu de aur. Din stradă se ridicau glasuri de colonisti, iar dinspre Atelierul de Reciclare se vedea o mică vânzoleală, din care Sett nu distingea decât fustele colorate ale florăreselor. În poarta Macelariei un bărbat îşi dezbrăcase cămaşa în care încerca să prindă fulgii mari şi strălucitori. Nu cumva o fi aur? se gândi Sett, însă în acelaşi moment îşi auzi râsul care ştia să-i pună frână la orice bazaconie ţâşnită din abisurile creierului. Strânse palma şi simţi atingerea făinoasă, din care parcă se ridica un parfum amărui şi o clipă îi trecu prin minte că trăia într-un oraş foarte poluat. Ploaia se opri brusc, odată cu acest gând rezonabil, iar o pală de vânt ridică din nou în burta norilor minereul fin şi aurit.

Străzile deveniră într-o clipă curate, iar omul din faţa Macelariei îşi privi cu uimire cămaşa, acum decolorată şi subţire ca o frunză. O clipă nu se mai auziră nici glasurile obişnuite, nu mai trecură nici colonisti.

Câteva zile toata insula vorbiră despre acea amiază de aprilie, în care străzile ei se acoperiseră pentru câteva minute cu minereu de aur. Unii, care nu văzuseră ploaia, se îndoiau de existenţa ei.

Şi în timp ce Primăria cheltui o groază de monede să şteargă textul de pe Statuie, Sett îşi termină cartea, care arăta câteva imagini tremurate şi ceţoase, despre oamenii îngenuncheaţi în faţa unui Iepure de marmură.
Din toată povestea, al cărei con¬structor se crezuse, nu mai rămăsese decât o grămăjoară de praf auriu, păstrat cu veneraţie în buzunarul unui Veteran.

Amu cica a fost odata un Crai ce traia intr-un castel alb. Si castelul era incojurat de 3 paduri de pin si alte 3 paduri de stejar si inca 3 paduri de lemn exotic. Multi spun ca imparatia craiului era fara limite, altii spun ca e defapt o insula mare iar altii nu spun nimic si doar se bucura de bunatatea craiului caci craiul era tare bun cu oamenii sai in special de sarbatori.
Si uite asa au venit si Sarbatorile de Pasti si Craiul a dat sfoara in tara ca doreste cele mai frumoase nestemate pentru fiicele sale care erau 3 la numar. Oameni din tot locul venira. Vrajitoarea mlastinii, o vrajitoare nu prea respectata dar de la care totusi multi ar putea invata multe, i-a oferit nenumarate obiecte pretioase cu care ar putea sa dea la schimb pentru nestemate dar nu l-a multumit pe Crai. Pana si Victor cel Teribil a venit la usile imparatiei si si-a dedicate viata spunand ca el va cauta acolo unde exploratorii nu indraznesc sa paseasca dupa nestemate. Cavalerii negrii au promis ca isi dau castelul in loc de nestemate doar ca sa-l satisfaca pe Crai. Totusi nimic din toate acestea nu l-au multumit pe Crai si a decis ca cel care ii adduce cea mai frumoasa si cea mai mare nestemata ii va da drept recompensa pe fiica lui cea mai mare.
Astfel, s-a infatisat un tanar voinic care i-a zis ca va cauta nestemata, insa numai daca va primi ajutor de la vrajitoare de la Victor si de la Cavaleri. Si pleaca voinicul nostru si ajunge pe taramuri nepasite inca de om. Dupa 30 de zile si alte 30 de nopti dupa ce I s-au terminat carnatii de drum crezand ca totul a fost in van ajunge pe un pamant nou ptr toti curajosii nostrii unde soarele tropical ardea sus pe cer. Cladirile li se pareau bizarre intrucat nu au mai vazut astfel de cladiri iar oamenii locului nu parea prea primitori. Legenda locului spune ca un cerb alb are in frunte cea mai mare nestemata vazuta de om si oricine incerca sa se apropie de cerb murea numaidecat caci privirea cerbului era ucigatoare. Nemaitinand cont de cele spuse vrajitoarea se crede vrednica de a-l omori pe cerb si decide sa actioneze singura. Degeaba caci asta a fost ultima data cand s-a mai auzit despre o vrajitoare a mlastinii. La fel au procedat si Victor si Cavalerii care se credeau mult prea superiori ptr cerb si-au incercat si ei norocul, insa au impartasit aceeasi soarta cu cea a Vrajitoarei. Suparat voinicul se pune pe ganduri si incepe a intreba ici colo despre cerb. A aflat ca acesta doarme in fiecare zi dupa ce se adapa dintr-o fantana arteziana. Nu i-a trebuit mult voinicului nostru sa sape o groapa sis a astepte ca cerbul sa adoarma. Cand in sfarsit a adormit HOOP, voinicul sare din ascunzis si ii taie capul si dupa se ascunde inapoi. Alte 12 ore a stat voinicul in groapa caci cerbul ragea intr-una-I numele si il chema la moarte. La lasarea serii iese din ascunzis si ia nestemata din fruntea cerbului cel alb.
Se intoarce triumfator la imparatie si nu-I cere Craiului decat pe fiica lui cea mare si sa faca cel mai mare ospat ca toata lumea sa se cinsteasca. De atunci si pana acum se tot povesteste din generatie in generatie fapta voinicului far’ de nume si multi isi amintesc ca o data cu venirea sarbatorilor au inca un motiv in plus sa fie si mai veseli si cu dare de inima.

FAR1810