E lupta interioara din fiecare
E lupta interioara din fiecare
misto descrierea ... dar mau atras ultimele versuri mai mult ... felicitari
Pentru lupii pierduti, pe care am avut placerea sa-i cunoastem.
NOI SUNTEM LUPII )
Ultima modificare făcută de KnightDan; 01.09.2013 la 11:08.
As vrea sa inaugurez un "serial" despre Lupi in general, despre viata breslei noastre, in special...Va astept pe toti sa participati intr-un fel sau altul la acest "comming-out" al breslei noastre.
Episodul 1 - Muşcă şi fugi
Sub plinul lunii se-mbracă Limanul în noapte ;
Tac păsări speriate, pitite pe crengi primitoare;
Cărările-nguste printre trunchiuri, sting şoapte;
În umbră de ramuri, domnesc tăceri foşnitoare.
E ora de taină. E ora când pasul zvelt saltă,
E timpul când cerbi rămuroşi şi ciute sfioase,
Croind temătoare poteci prin iarba înaltă,
Setea şi-o 'stâmpăr în lichide luciri răcoroase .
Frunzişul pădurii ascunde primejdii cu colţi
Şi coame zburlite, de vechi răni adânci - roase,
O pândă tăcută şi rece, atentă, sub verzile bolţi
Mârâitul flămând, amuţit în gâtlejuri păroase...
Saltul iute şi scurt se înalţă-n mişcarea agilă,
Tăcerea pădurii se umple îndată de urlet sonor ...
Sălbatică-i foamea-n ale ei sfâşieri fără milă.
Muscă şi fugi!Pradă eşti sigur, de nu eşti prădător!
Şi foamea degrabă se stinge... iute, hulpav, acut.
Nu-i vremea de stat, nici de joacă în pasul molatic,
Nicicum de iertare sau milă pentru cel ce-a căzut...
Sălbatică-i legea ce-i scrisă în trupul sălbatic !
_///_
Grumaze zburlite se-ntind încordate spre lună ,
Colţi sângerii, ochii închişi cu capul pe spate ,
Cântecul-urlet, sălbatic şi aspru, sub stele răsună ,
Chemare de dor, de durere, de viaţă, de moarte...
Episodul 2 : Si Lupii au melancolii...
De câte ori îmi surâzi,
dintre faldurile nopţii,
îmi ascund restul cuvintelor
în tăceri mărunte
şi-mi las lupii
dezlegaţi peste inimi
şi peste toate nopţile rămase.
Decid atunci, să nu mai mor în nimic
şi te caut,
umbră în alb şi negru,
cu disperare incredulă,
cu palmele şi ochii,
cu braţele unei îmbrăţişări...
Tu, cea mai durută părere
a sângelui meu,
cu o secundă mai mult
decât orice atingere,
cu doar o privire mai mult...!
Şi-aş vrea, cu pumnii strânşi,
să-ţi rămân mereu pe retină,
în urletul lupilor din sânge,
de sus până jos,
cu umărul gol
şi cu toate ploile mele
deghizate în râuri...!
Să-ţi rămân...
Episodul 3: Screenshot nocturn
Preţ de numai o clipă, fugerat,
tabloul încremeneşte în rama lui albă,
se sting ciripit şi foşnet abia îngânat,
ochii înghit tăceri şi lumini.
Întunericul desenează în creion
zbor moale de cucuvele, aton,
din ochi de clopotniţă prelins - o părere
de călugăr în rasă cernită,
purtând grijuliu, către beci, butoiul cu bere...
Se clatină o nălucire,o umbră cenuşie
cu pas moale şi blană lucioasă,
himeră cu colţi, hăulind a inima albastră,
în mersul lui resemnat către casă.
Desigur, toate acestea, chiar şi statice,
nu au nimic în comun cu legile fizicii cuantice,
cu bugetul pe anul trecut, ori contul bancar - gol,
cu timpul probabil sau epidemiile de-acum un secol.
Doar visele unora, insomniaci incurabili,
hăulind a zâmbet, prevestind dimineaţa din mers,
se înalta mai sus şi mai verde c-un vers...
Episodul 4 : Viaţa-i urlet sau şoaptă
Viaţa asta-i un urlet, sau şoaptă?
E aproape un drum ce uneşte,
aproape un fluviu ce separă.
E ceva nevăzut, dar palpabil,
e când cazi şi te ridici,
când doare, când râzi,
când te rătăceşti în ceaţă,
e ca atunci când ţi-e dor...
Viaţa asta miroase a verde în iarbă,
a foc în privire,
a ploaie în suflet,
te aprinde, te stinge
şi-o iei de la capăt,
iar şi iar,
în strădania vană de-a o prinde
în gând sau în suflet
oriunde e pustiu,
oriunde e gol sau e haos,
tăcere... uneori e un urlet,
alteori, doar o şoaptă.
Viaţa asta-i un urlet lupesc,
un descântec sălbatic,
sau o zbatere mută, fragilă.
Viaţa asta ne vine
atât de demult,
şi-atât de departe...
jăratec de sunete dimineţii din suflet,
cu palmele tale, căuş
tălpii mele,
drepte sau stângi, nu mai ştiu...
răsuflare fierbinte, pe umăr s-o presar!
Viaţa asta-i o fiară
ce muşcă din patimi, îi simt colţii adânc,
înfipţi în mine, definitiv.
Pictând în cuvinte, pe nopţi răsturnate
luna plină îşi tace, cu-mpăcare, înţelesul...
Viaţa asta-i un urlet,
viaţa asta e-o şoaptă...
Episodul 5 : Descântec lupesc, pe numărate
Urme de paşi. Numără!
Şapte şi tăcere.
De la mine spre tine - trei paşi,
scrâşniţi sub tălpi, un ţipat tăcut şi-un gând,
fără final.
De la tine spre mine - alţi trei,
o zi şi-altă zi,
cu noaptea-ntre ele,
o poveste deşirată, încă necoaptă
şi-un ceas tăcut de spovedanie.
Numără şi-adună haita
să-ţi urle descântecul!
Între noi - doar un pas,
al şaptelea
şi ultimul răsărit la capătul nopţii,
în care n-aveam loc amândoi
de trădări şi arginţi,
de cărări nebătute, ilustrate
între foile cărţilor sfinte, unde...
ţi-am scris numele mic
şi-am plecat mai departe,
scuipând în sân de trei ori câte şapte.
Aşteptare strigătoare,
tradusă elegant, în latină... Vade retro...!
Curând, foarte curând,
în cei şapte paşi alungiţi între noi
vor trâmbiţa surlele uitării,
şi lupii vor începe iar să urle,
cu sete de viaţă, cu dor de luna plină,
aşa cum se cuvine la vreme de pace,
... iar tu te vei topi în neştiut...
Vade retro, îţi spun, doar atât!
Episodul 6 : Lupii exista
În ceasuri de piatră aşteaptă demult,
prăfuită şi împăienjenită,
clipa de recunoaştere
menită lor, lupilor,
dinainte de începuturi...
Se zbate în piatră secunda fără nume,
când privirile li s-au sorbit,
până la rădăcini,
până în alb de suflet,
amestecându-şi gusturile
şi nuanţele,
muşcând din trupul infinitului.
Tăcuţi în blănile lor cenuşii,
au învăţat urletul bătrânesc,
au învăţat neîndurarea şi îndârjirea,
au lăsat să li se împlânte în sânge,
înţelepciune sălbatică în alb-negru,
de-atunci.
Nisipul şi ierburile uscate le-ascund urmele
şi-s neumblate cărările
dorinţelor de-o clipă,
se adulmecă lacomi, cu nările îngheţate
de prea departe,
de prea devreme,
de prea mult...
şi clipa se curmă la jumătate,
scrisoare deschisă,
fără destinatar.
Adevărul trăirii le este
satelit natural, orbitand platonic
printre simţuri şi timp,
le bat pulsuri în ritmuri năuce,
sunt vii şi atât de sălbatici
preţ de-un urlet.
Şi-i lună. Şi-i noapte.
Şi lupii există...
Ultima modificare făcută de Arcadet; 03.09.2016 la 00:01.