Cercul poetilor anonimi !

[Rider]

Ascult tacerea si plangand,
Mi-aduc aminte tremurand
De valul vietii ce-a trecut,
De simturile ce-am pierdut

Imagini, zile, ore clipe,
Succed trairile de ieri,
Intr-o valtoare fara margini
Orizontu-i nicaieri...

Imbratisez necunoscutul rece
Ma las purtat de-a mea dorinta,
Dar timpu-i scurt si tare trece
Purtand cu el a mea cainta,

E prea tarziu sau prea devreme
Nu vreau sa stiu ce va urma,
Mi-e teama de aceleasi teme
Ce prind contur in viata mea,

Dragostea ce o port in mine
Si ce o am de oferit,
E cat oceanul pentru cine
De mine va mai fi iubit,

Si voi mai renaste odata
Si am un vis de realizat,
Sa ofer viata mea toata
Acelei ce m-a cautat !!!

Andy

cu dedicatie pentru Isabelle83 )

[catrina]

Waaw ,avem placerea sa asistam de pe margine la ceva minunat !

[Poetul]

Ultima farama

Viata e atat de grea,
Cand totul se darama,
Si vezi cum cade in fata ta
Si ultima farama.

Ultima farama din speranta
Ca intr-o zi iti va fi usor,
Sa iti traiesti si altfel viata
O viata fara nici un dor.

Dar nu poti scapa cum vrei,
De dorul ce te omoara,
Si nu poti trai cum vrei
Cand soarta te doboara.

Dar toate trec, la fel cum vin,
Si tu treci la fel, prin toate,
Si n-o sa-ti mai fie viata chin,
Doar tine-ma aproape.

[cosplay]

Am si eu una calda, pe care as fi pus-o in alta parte, dar iata ca nu se poate. Ca si aici e cu pumnu-n gura

ca cand Inaltimea Sa
pe tron se credea,
atunci el se trezea
si-n cap o voce auzea
care cam asa spunea:
cobori in jos,luceafar bland,
cobori in jos pe-o sfoara,
sa dai cu..."ca cand"-ul de pamant,
sa vezi ca n-o sa doara.
caci se stie de demult, la orice popoare,
ca nicaieri pe pamant prostia nu doare.
Si vocea era a lui Motoc,
unu care s-a suparat foc
ca a fost prins calcand stramb
pe langa al inaltimii "ca cand".
Si-au inceput sa ranjeasca
si pe altii sa besteleasca
ca vreju' le-a ramas fleasca
si n-avea ce sa le mai...infloreasca.
nici macar vrajitoarea
care le dadea licoarea
nu le-a mai redat vigoarea.
ei au urechi sensibile
la a altora versuri si rime
si n-au mai putut face fata:
s-au stresat ca la piata.
parca cineva-i obliga
sa citeasca versuri si rima!
nu-i obliga, dar se stie:
unii is plini de cocalarie;
si se cred la inaltimi
comentand la anonimi.
improscarea cu noroi
nu e de la vremuri noi,
e un obicei stravechi
transmis prin voci in urechi
si numai prea inaltatii
pot s-o faca pe ratatii,
improscand si bestelind
pe cei ce le ies din rind.
daca voua vi se pare,
asa...ca intr-o doare,
ca personajele sunt reale,
sa stiti ca sunt virtuale.
iar eu nu am nici o vina,
doar ca n-am gasit alta rima